Unul din patru pacienţi cu cancer din Australia are tulburări anxioase

Situaţie cauzată, în parte, de faptul că aceşti pacienţi nu sunt din vreme depistaţi şi trataţi, inclusiv printr-o îngrijire psihoterapeutică. Într-o prezentare care a avut loc azi la Clinical Oncological Society of Australia's Annual Scientific Meeting, psiho-oncologul Jane Fletcher a arătat că în jur de 25% din pacienţii cu cancer întrunesc criteriile diagnosticării cu tulburare anxioasă, 3% dintre aceştia suferind de tulburare de stres posttraumatic. Iar aceasta în condiţiile în care se ştie că sunt încă multe cazuri neluate în evidenţe.

Tulburările merg de la anxietate în general la panică şi stres posttraumatic, fobii (precum cea faţă de ace) şi răspunsuri condiţionate precum greaţa anticipativă.

Pacienţii pot rapid trece de la anxietate la probleme mai grave, precum atacurile de panică. În anumite cazuri, ei sunt incapabili să mai plece de-acasă, 

spune Jane Fletcher.

Din păcate, nu avem cultura şi instruirea clinică pentru a interveni rapid şi din timp. Iar fără încurajarea şi sprijinul personalului medical, pacienţii nu-şi pun aceste probleme şi au tendinţa de a considera anxietatea drept ceva dat, cu care trebuie să se confrunte.

În opinia lui Jane Fletcher, ar fi potrivite în aceste cazuri intervenţii non-farmacologice, precum terapiile de relaxare, cele cognitiv comportamentale ori hipnoza.

Ca o concluzie, profesorul Bruce Mann, preşedintele Clinical Oncological Society of Australia (COSA) a arătat că atât COSA, cât şi alte organizaţii clinice din întreaga lume exercită presiuni justificate pentru ca distress-ul să fie recunoscut drept cel de-al şaselea semn vital, după temperatură, presiune sanguină, puls, ritm respirator şi durere.

http://cafegradiva.blogspot.com/

Sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavriil: Obiceiuri și tradiții

Pe 8 noiembrie, in calendarul crestin ortodox este celebrata o sarbatoare importanta, cea a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. In credinta bisericeasca, acesti doi arhanghelii sunt infatisati ca avand aripi si purtand in maini sabii, simbol al biruintei si al izbandei asupra raului. In credinta populara, cei doi arhangheli au misiunea de a calauzi sufletele in drumul lor catre Rai, dar si de a le fi alaturi oamenilor din momentul in care se nasc si pana cand mor.

Arhanghelii, in general, asa cum sunt ei perceputi in cultura populara, sunt ocrotitori ai caselor si ai gospodariilor, au harul de a arde pacatele si ajuta la purificarea sufletului si a constiintei. Arhanghelii au intaietate intre ceilalti ingeri si se bucura de un statut aparte, veghind drumul oamenilor de-a lungul vietii.

Numele celor doi arhangeli sunt frumoase si au o simbolistica deosebita si profunda. Numele “Mihail” inseamna “Acela care este ca Dumnezeu”. Pe de alta parte, numele de Gavriil (Gabriel) este de provenienta ebraica insemnand “Omul lui Dumnezeu”, “barbat-Dumnezeu” si vestind parca, prin insasi esenta sa, intruparea lui Dumnezeu in om.

Mihail si Gavriil - arhanghelii lui Dumnezeu, dar si ai oamenilor

Arhanghelul Gavriil este considerat a fi ingerul vestitor, cel care i-a anuntat pe Ioachim si Ana, parintii Mariei, ca vor fi binecuvantati cu un copil. Rolul sau principal este cel de mesager ce transmite vesti importante si pline de bucurie omenirii, de mijlocitor intre Dumnezeu si om. Conform traditiei crestine, arhanghelul Gavriil a fost insusi ingerul pazitor al lui Iisus Hristos pe pamant. Ce misiune mai mareata de atat ar putea sa existe pentru un inger? Gavriil este acelasi arhangel care o vesteste pe Fecioara Maria ca il va aduce pe lume pe domnul Iisus si unicul caruia i-a fost dezvaluita intruparea Fiului lui Dumnezeu. Tot el este cel care le anunta pe femeile mironosite de Invierea Domnului si cel care insufla, prin vointa lui Dumnezeu, har, inspiratie si darul clarviziunii.

Arhanghelul Mihail in schimb este investit cu puteri aparte si i se mai spune si Aparatorul Credintei. Ii este nespus de drag lui Dumnezeu, se spune in traditia populara romaneasca… El este arhanghelul ce conduce ostile ceresti ingeresti si cel care, la sfarsitul lumii, se va lupta cu diavolul. El este cel care are privilegiul de a purta cu sine cheile Raiului.

Foto int: Arhanghelul Gabriel via Shutterstock

Foto homepage: Arhanghelii Mihai si Gavriil via Shutterstock

Asertivitatea: Rezolvarea Problemelor de Comunicare

Foarte multe din problemele noastre zilnice "energofage" nu ar mai exista daca am sti cum sa integram asertivitatea in vietile noastre. Multe din disputele noastre zilnice si conflictele cu ceilalti s-ar rezolva: am putea in sfarsit sa dam piept cu acea persoana care ne intimideaza sau "ne calca pe nervi", cu seful care are o atitudine superioara, sau cu prietenii care doar profita de noi,  insa cum sa facem toate astea?

Articolul de fata se doreste a fi un mini-ghid pentru folosirea asertivitatii in viata de zi cu zi.

Ce este insa asertivitatea? 
Este abilitatea de a putea reprezenta in lume ceea ce esti cu adevarat, de a exprima ceea ce simti, atunci cand simti ca este necesar . Este abilitatea de a-ti exprima sentimentele si de a-ti cere drepturile, respectand sentimentele si drepturile celorlalti. Cei care si-au insusit asertivitatea sunt capabili sa reduca conflictele interpersonale din viata lor si sa inlature astfel o sursa majora de stres pentru foarte multi dintre noi.

Asertivitatea include:
•    Sa fii capabil sa-ti exprimi opiniile si punctele de vedere
•    Sa fii capabil sa spui “Nu” fara sa te simti vinovat.
•    Sa poti cere ceea ce-ti doresti
•    Sa alegi cum sa-ti traiesti viata, fara sa simti vina legat de acest lucru
•    Sa poti sa-ti asumi riscuri cand simti nevoia

Daca simti ca iti lipseste unul sau mai multe din punctele de mai sus, atunci e posibil sa ai probleme in a te exprima pe tine insuti in fata lumii si in a arata cine esti cu adevarat.

De foarte multe ori, e posibil sa-ti fie frica sa fii asertiv ca sa nu deranjezi pe cineva sau sa atragi ceva rau in viata ta, daca spui ce gandesti. Ai gandit vreodata ca:

• “Nu pot spune NU, pentru ca va crede ca sunt egoist.”

• “Nu am dreptul sa spun ce simt.”

• “ Sunt parintele lor, am obligatia sa fac asta pentru ei.“

• “ Nu vreau ca fac scene la serviciu.”

• “Nu vreau sa se supere nimeni pe mine sau sa enervez pe cineva.”

• “ Daca imi expim punctul de vedere, ceilalti nu ma vor mai placea.”

Sa ne oprim putin. Gandeste-te la o persoana pe care o consideri asertiva. Cum reactioneaza cei din jur la aceasta persoana? In mod sigur este admirata de toata lumea si are relatii de calitate ceilalti. Si asta nu  tine de felul in care arata, de inteligenta, de functia ocupata etc, ci de abilitatea ei de a se exprima la momentul potrivit, de a-si cere scuze si de a-si asuma responsabilitati cand trebuie.

Unii oameni confunda asertivitatea cu agresivitatea, considerand ca ambele comporamente implica faptul de a-ti exprima nevoile si a-ti cere drepturile. Diferenta majora intre ele este respectul pentru ceilalti pe care il intalnim la persoanele asertive. Ele se respecta pe sine si pe ceilalti si gandesc intotdeauna in termeni de “castig-castigi.”

Agresivii folosesc tactici de manipulare, abuzive si nu au respect pentru cei din jur. Gandesc negativ despre cei din jur si nu iau in considerare punctul de vedere al celuilalt. De cele mai multe ori, creeaza conflicte gratuite.

Pasivii nu stiu cum sa-si comunice sentimentele si nevoile. Se tem de conflicte atat de mult incat prefera sa-si ascunda adevaratele sentimente si nevoi, pentru a pastra pacea cu cei din jur. Ii lasa pe ceilalti sa iasa castigatori din orice conflict intotdeauna si asta duce la pierderea totala a respectului de sine.

Asadar, din ce categorie ti-ar placea sa faci parte: sa fii Agresiv,  Asertiv sau Pasiv?

Descopera-ti problemele
Ca sa reusesti sa-ti  schimbi comportamentul non-asertiv, mai intai trebuie sa recunosti care este problema. Adu-ti aminte de cateva situatii in care ai simtit ca trebuie sa spui ce crezi, dar ai simtit ca nu poti, sau cand ti-ai dorit din suflet sa spui „nu” si ai spus”da” in cele din urma, sau cand n-ai zis nimic desi ai fost ridiculizat de cineva.

•    Ai probleme in a accepta criticile constructive?
•    Te gasesti de multe ori in postura sa spui „da” unor solicitari la care ai vrea sa spui „nu”, doar pentru a nu-i dezamagi pe ceilalti?
•    Ai probleme in a-ti exprima diferentele de opinie fata de altii?
•    Cand nu esti de acord cu cei din jur si spui asta, starnesti reactii ciudate prin modul tau de comunicare?
•    Te simti atacat cand cineva are o parere diferita de a ta?

Raspunsul la aceste intrebari te va ajuta sa intelegi cand si de ce apar aceste probleme de asertivitate. Ar putea fi vorba despre o timiditate in fata sexului opus, sau te-ai putea simti intimidat de persoane cu autoritate.

Dupa ce ai facut acest exercitiu, gandeste-te la ce s-ar putea intampla daca vei deveni asertiv in situatiile si cu oamenii la care te-ai gandit mai devreme.

Construieste scenarii mentale
Practica mental diferite scenarii in care tu ai un discurs asertiv. Daca nu ai mai facut asta, s-ar putea sa-ti ia ceva timp, dar cand incepi sa practici des va deveni o a doua natura pentru tine. Iata cateva sfaturi de care sa tii cont atunci cand exersezi cum sa fii asertiv:

•    Ramai concentrat pe obiectul discutiei si nu complica lucrurile.
•    Fii politicos, dar ferm cu persoana respectiva.
•    Asculta tot ce spune persoana respectiva, dar ramai calm
•    Uita-te in ochii persoanei, dar nu te holba la ea (uita-te la ochiul stang, la cel drept si apoi la gura)
•    Nu-ti cere scuze daca nu e necesar

Iata cateva posibile scenarii:

1. Cineva intra in fata la rand in supermarket.
•    Un raspuns agresiv s-ar baza pe presupunerea ca a facut-o intentionat si ar suna cam asa: “Nu ti-e rusine! Treci la rand!”
•    Un raspuns pasiv ar fi sa lasi persoana sa ramana in fata ta.
•    Un raspuns asertiv s-ar baza pe faptul ca n-a observant ca erai si tu la rand si ar suna asa: “Ma scuzati, astept si eu la rand.”

2. Prietena ta, foarte vorbareata, te suna sa se planga ca a avut o zi proasta. Tu ai foarte multa treaba si nu ai timp sa vorbesti.
•    Raspunsul agresiv: te infurii ca nu-ti respecta timpul si ii spui scurt: “Te rog sa incetezi! Am si eu problemele mele!”
•    Raspunsul pasiv: o lasi sa vorbeasca atat cat vrea si iti dai seama ca nu mai ai timp sa-ti faci treburile
•   Raspunsul asertiv: asculti un minut, doua, si apoi ii spui cu compasiune: “ Chiar se pare ca ai avut o zi grea. Mi-ar placea sa mai vorbim despre asta, insa nu am timp chiar acum. Putem sa vorbim mai tarziu?”

Scoate in evidenta comportamentul celeilalte persoane:
Un lucru care da rezultate atunci cand avem o confruntare cu cineva este sa incercam sa scoatem in evidenta comportamentul deranjant al celeilalte persoane, de exemplu sa spunem: „ De ce ridici vocea la mine?” Intrebarea il va deruta pe moment si il va face sa-si piarda sirul gandurilor si sa se gandeasca la actiunile lui. Unii oamenii chiar nu realizeaza cand devin agresivi intr-o discutie, iar acesta este un mod foarte bun de a prelua controlul intr-o situatie de acest fel.

Cinci pasi simpli catre comportamentul asertiv:

1.Cand abordezi pe cineva in legatura cu o schimbare de comportament pe care ai vrea sa o vezi la persoana respectiva, fa referire la descrieri faptice ale lucrului care te-a suparat, si nu aplica etichete sau judecati de valoare.

Exemplu: prietenul tau a intarziat 20 minute atunci cand trebuia sa va intalniti sa discutati ceva important. Nu-i spune: „Esti atat de nesimtit, intotdeauna intarzii!” Ci spune-i: „Trebuia sa ne intalnim la 17.30, acum  e 17:50.”

2.Acelasi lucru este valabil si  cand descrii efectele comportamentului. Nu exagera si nu judeca, doar descrie!

Nu spune “Mi-ai dat toata seara peste cap”, ci spune:” Vom avea mai putin timp la dispozitie pentru a discuta problema, pentru ca la 18.30 am planificat altceva.”

3. Foloseste cuvantul “Eu” . Vei reusi astfel sa te concentrezi pe ceea ce simti tu si pe modul in care esti afectat de comportamentul celuilalt. Daca incepi cu “Tu”, acea fraza va vi perceputa de celalalt ca un atac si va intretine conflictul.

Nu spune: “Tu trebuie sa incetezi!” ci, “M-as simti mai bine daca nu ai mai face asta.”

4. Iata o formula de mare succes in comunicarea asertiva: 

“Cand tu [comportamentul celuilalt], eu ma simt [sentimentele mele].” “Cand tipi, ma simt atacata.”

5. O formula putin mai cuprinzatoare pentru astfel de situatii este:
Cand tu [comportamentul celuilalt], atunci [rezultatul comportamentului], iar  eu ma simt [sentimentele mele].”
“ Cand spui copiilor ca pot face ceva ce eu le-am interzis, atunci autoritatea mea de parinte este afectata si ma simt discreditata in fata lor. “

Asertivitatea afecteaza aproape toate laturile vietii. Oamenii care-si insusesc aceasta abilitate au mai putin conflicte, deci mai putin stres, reusesc sa-si indeplineasca necesitatile si ii ajuta si pe ceilalti sa le indeplineasca pe-ale lor, au relatii puternice si pe care se pot baza. Toate astea duc la o stare mentala mai buna si la o sanatate considerabil imbunatatita. Ce ziceti, merita efortul de a invata sa fim asertivi ?

Sursa aimee.ro

Scala de orientare emoțională

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat de la Abraham-Hicks este reprezentat de “scala de orientare emoțională”. 

Asa cum este explicată în cartea “Cere și ți se va da. Învață să manifești Legea Atracției”, scara de orientare emoțională este o scală a sentimentelor și a emoțiilor noastre, alcătuită în ordine, de la sentimentele cu cea mai mică vibrație până la sentimentele cu cel mai mare nivel vibrațional.

După cum explică Abraham, pentru a ne ridica nivelul vibrațional, este mult mai ușor să călătorim de la o emoție la cealaltă, în loc să încercăm să sărim direct în partea de sus. De exemplu, în cazul în care te simți cuprins de pesimism, este mult mai ușor să atingi vibrația plictiselii, decât să încerci să atingi vibrația bucuriei. Din plictiseală vei putea ajunge la recunoștință și de acolo la entuziasm, de exemplu.

Jos se află scala de orientare emoțională Abraham-Hicks. Folosește aceasta scală pentru a identifica unde te afli din punct de vedere emoțional. Rezonezi  la o vibratie înaltă si prin urmare simti bucurie si libertate sau te afli un pic mai jos? Emoțiile te vor ajuta intotdeauna să afli ce energie proiectezi în lumea exterioara.

#1.Fericire / Apreciere / Libertate / Dragoste

#2. Pasiune

#3. Entuziasm / Bucurie

#4. Asteptari pozitive / Credinta

#5. Optimism

#6. Speranta

#7. Multumire

#8. Plictiseala

#9. Pesimism

#10. Frustrare / Iritare / Nerabdare

#11. Coplesire

#12. Dezamagire

#13. Indoiala

#14. Ingrijorare

#15. Remuscare

#16. Descurajare

#17. Furie

#18. Razbunare

#19. Ura

#20. Gelozie

#21. Insecuritate / Vinovatie / Nevrednicie

#22. Frica / Depresie / Disperare / Neputinta

Sper că vei descoperi această scală emoțională utilă în a te ajută să afli nivelul vibrațional la care te afli în acest moment și, de asemenea, în procesul de ridicare a nivelului vibrațional într-un mod treptat și confortabil. Din nou, este mult mai ușor să încerci să-ți ridici nivelul vibrațional pas cu pas decât să încerci să ajungi în partea de sus imediat.

Ce-ar fi dacă ți-ai acorda permisiunea de a te elibera de un trecut apăsător?

Poți recunoaște că, an după an, îți spui ție dar și celorlalți, aceleași povești vechi despre situații din trecut, a căror amintiri nu le poți opri?
Poți observa că faci aceleași interpretări în aceeași manieră în care le făceai și în trecut, chiar dacă acum știi mai multe și poți altfel?
Realizezi că adesea întărești judecățile vechi repovestindu-le fără oprire?

Exact în acest fel Ego-ul tău recrează perpetuu o versiune trecută a Sinelui tău...aducănd totodată și durerea sau frustrarea conținută de acest trecut. Este povestea în care crezi, scenariul stabilit de tine, care te face să crezi ca ești special, chiar cu prețul depresiei, al nefericirii, al confuziei, poate...

A-ți spune mereu povești despre trecut, chiar și din cele minunate, te poate împiedica să vezi cu cine ești și ce se întamplă chiar acum. Te uiți la momentul prezent și ceva se întamplă de parcă nu îl vezi... și atunci te simți singur, scindat sau complet insuficient, pentru că lentilele prin care privești s-au învechit de demult.

Ce s-ar întâmpla dacă ai privi amintirile tale din perspectiva prezentului și a felului în care ai evoluat până azi?
Ce-ar fi dacă ți-ai acorda permisiunea de a te elibera de un trecut apăsător?

Părintele Arsenie Papacioc

”...Dumnezeu a creat două lucruri nemaipomenite, care nu se pot repeta. A creat o femeie distinsă care L‑a născut pe Dumnezeu şi a creat preoţia care‑L coboară de sus şi îl naşte din nou pe Sfânta Masă. Ce ziceţi de lucrul acesta? Nu e o coajă de pâine acolo, este un Dumnezeu, este o creaţie întreagă! Cum aş îndrăzni să o compar, cu cine, cu ce rugăciune, cu ce sfinţenie? Este chiar Dumnezeu, întru totul pe Sfânta Masă. Şi lucrarea aceasta o săvârşeşte omul! Pentru că fiinţa umană – aşa cum zice şi Sfântul Grigorie de Nyssa – este copleşitoare, de neînţeles. 

Dumnezeu are încă taine ascunse cu privire la om, pe care nu le cunosc nici îngerii. Omul este cu totul superior în creaţie.

Lupta Satanei, asiduă şi chiar finală, este să nu recunoaştem că putem fi în asemănare cu Dumnezeu. Da, suntem creaţi aşa. Recunoaştem, nu recunoaştem, aşa suntem creaţi. Nimeni din creaţie nu‑i ca omul. El este singura verigă posibilă de legătură între Dumnezeu şi creaţie. Omul! Lui i s‑a încredinţat marea răspundere să supravegheze întreaga creaţie, el este stăpânul creaţiei.

 Omule, omule, uite pe cine bagi tu în iad! Pe tine, adică, atunci când mergi pe calea pierzării. Aşa că Liturghia, în sfârşit, nu‑i o lucrare omenească, ea este peste îngeri şi peste orice. Este chiar El. Da! „Eu sunt Cel ce sunt”, aici şi acum! Învierea lui Iisus Hristos s‑a făcut… Nu numai El a înviat. Toată creaţia a avut un moment de recucerire şi de reînviere.

 Dumnezeu nu‑i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greşeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători...”

Pr. Arsenie Papacioc 

Cum să-ți declanșezi o stare de bine - Exercițiu

De multe ori, problemele nu se rezolva de la sine, doar cunoscând cauza. Astfel, si metoda lui Bandler se bazeaza pe gasirea unei solutii rapide care sa aiba un efect imediat.

Problema de rezolvat: ai o stare apatica, lipsita de motivatie, sau esti lipsit de energie, etc. 

Cauzele unor asemenea probleme sunt simple de cele mai multe ori, facturi, rate la banca , sefi sau colegi nesuferiti, etc. Pentru a rezolva asemenea probleme primul lucru pe care-l poti face este sa-ti declansezi o stare de bine care sa te ajute sa te mobilizezi si sa-ti recapeti energia. Tehnica e simpla, cu o singura conditie: sa vrei intr-adevar sa-ti schimbi starea si sa parcurgi exercitiul pâna la capat. 

Exercitiu : Cum sa te simti mai bine (o vreme) ...

Pasul 1 – identifica un moment (o situatie) in care te-ai simtit excelent. Incercati sa faceti o ”calatorie” in acel moment. Observati ce simteati in acel moment, ce vedeati, ce auzeati. Faceti acest pas in acel moment si incercati sa retraiti momentul. 

Pasul 2 – concentreaza-te asupra senzatiilor din corp, incearca sa respiri la fel, sa simti la fel. Poate vezi si o imagine mare, sau o imagine mica la o anumita distanta in raport cu corpul tau. Poti incerca sa inchizi si ochii daca te ajuta si poti vedea si intensifica culorile imaginii daca te simti confortabil. Vedeti, auziti si simtiti la fel. 

Pasul 3 – observa senzatia din corp, unde este si incearca sa o descrii (culoare, densitate, marime, forma, statica sau in miscare, etc). Poate este in piept, poate intr-un anume loc in stomac. Daca te concentrezi, vei vedea ca are si o anumita culoare, poate alba, rosie, verde, galbena sau orice alta culoare. Gaseste aceasta senzatie in corp, simte ce marime si ce forma are. 

Pasul 4 - daca te vei mai concentra putin, vei observa ca aceasta senzatie are o anumita miscare. Da-i voie sa se miste si observa in ce sens se misca. Observa daca se roteste pe orizontala sau pe verticala. Acum este momentul-cheie, intensifica senzatia si roteste-o in tot corpul in sensul pe care l-ai gasit, cu viteza din ce in ce mai mare si din ce in ce mai intensa. Roteste-o pentru inceput in cercuri mici, apoi in cercuri mai mari si din ce in ce mai mari, pâna când vei simti ca acea senzatie ti-a inundat tot corpul. Permite acestei senzatii sa inunde tot corpul, fiecare celula, incepând de la cap pâna in vârful degetelor de la picioare. Acest proces poti sa-l faci timp de 1-4 minute pâna când simti ca tot corpul tau este plin de acea senzatie placuta, de o anumita culoare si de o anumita densitate. 

Pasul 5 – gândeste-te acum ce vei face in viitor (o zi, doua, saptamâni) si roteste in continuare aceasta senzatie! Poate te gândesti la viata personala sau poate la cea profesionala, poate la o vacanta sau poate la un proiect pe care-l aveti in desfasurare. 

Pasul 6 - fii surprins acum ca te simti mai bine Lasa aceasta senzatie sa mearga cu tine in viitor. Acum te simti mai bine, poate zâmbesti sau poate te gândesti ca este mult prea simplu. Bucura-te de senzatia pe care o ai. Acum poti sa porti aceasta stare de bine cu tine si poti sa alegi daca vei repeta acest exercitiu. Poti sa-l repeti acum sau peste câteva ore. Observa efectul magic al acestui exercitiu si fii constient de cât este de usor sa te simti mai bine. Sper ca acest exercitiu a avut asupra ta un impact pozitiv. Daca ai ales sa nu faci acest exercitiu este posibil chiar sa nu vrei sa te simti mai bine, ceea ce nu-i un lucru neaparat rau. Este alegerea ta. Daca ai facut acest exercitiu poti sa-ti oferi feedbackul tau  printr-un comentariu mai jos. 

Dupa cum bine vedeti Programarea Neurolingvistica (NLP) ofera instrumente simple, aplicabile care iti pot face o viata mai frumoasa! Va doresc sa va simti mai bine in urmatoarea perioada si sa repetati acest exercitiu ori de câte ori va doriti.  Aceatsa tehnica este un fel de restart, nu rezolva deaparat problema, ci te pune intr-o stare in care ai putea sa te mobilizezi. Aceasta metoda ar putea sa te ajute foarte mult, sau ar putea sa nu te ajute deloc, depinde de multi factori, important este sa incerci. 

”Fiecare om este ceea ce este datorita alegerilor pe care le face” 

Scris de Marian Rujoiu 

Metaforă pentru părinți

“Într-o zi, un om văzu din întâmplare un cocon şi se opri să-l studieze. În mica lui gaură, omul observă un fluture care se străduia să iasă. Rămase multe ore lângă cocon urmărind fluturele care părea că se află pe punctul de a abandona, fără să poată ieşi prin gaura care rămânea mereu la fel de mică. 

Omul decise atunci să ajute fluturele. Luă un cuţit, deschise coconul şi fluturele ieşi imediat. Totuşi, trupul lui era slab şi amorţit, iar aripile mici şi fragile abia se mişcau. Omul continuă să-l observe, spunându-şi că aripile fluturelui se vor deschide, dintr-o clipă în alta, şi că atunci insecta va putea să-şi ia zborul. Dar nu se întâmplă nimic! Fluturele îşi petrecu restul vieţii târându-se pe pământ, cu trupul lui slab şi aripile chircite. Niciodată n-a putut să zboare.

Ceea ce omul nu a înţeles, în intenţia lui de a-l ajuta, este că trecerea prin orificiul coconului i-ar fi permis fluturelui să facă efortul necesar ca să poată trimite lichidele vitale din trupul lui aripilor, ceea ce i-ar fi permis să zboare.

Ca şi fluturii, copiii învaţă să-şi deschidă aripile iar cei care îi înconjoară ştiu să le fie aproape, păstrând însă distanţa potrivită.” (“Lectia fluturelui” adaptare după un text italian anonim)

 Această poveste este o metaforă și pentru părinți.

Uneori este bine să îți lași copilul să se descurce singur,  pentru că doar așa va căpăta încredere în el, va învăța și ce este reușita, dar și cum să facă față eșecului. Va învăța cum să treacă peste lucrurile mai puțin placute, să se mobilizeze, să nu se lase doborât, să aibă o gândire de tip învingător, va învăța să se cunoască și să se valorizeze. Va învăța cum să se mobilizeze, să treacă peste obstacole, să își dezvolte abilitățile de viață, să “zboare” și să-și întărească aripile.

Încercați să nu vă faceți în așa fel încât copilul să nu fie dependent de voi. Fiți alături de el și arătați-i că îl susțineți, încurajați-l să aibă inițiativă, să fie creativ, să se joace cu ceilalți copii, să se implice în activități cu grade diferite de dificultate. Învățați-l să își dezvolte strategiile, creativitatea, să găsească propriile soluții la problemele întâmpinate. Iubiți-vă, încurajați-vă copilul să își deschidă aripile și să zboare în felul ți în ritmul simțit de el!

Cu drag pentru toți copiii și părinții,

Luminița Leonte, psihoterapeut integrativ

Testul lui Sigmund Freud care îți arată care este adevărata atitudine pe care o ai față de viață

Marele filosof al psihologiei iubirii, inventatorul psihanalizei, reproiectând sexualitatea și dând o nouă dimensiune personalității omului, te îndeamnă să gândești despre tine, luând ca regulă de bază sinceritate. Testele propuse de-a lungul timpului de Sigmund Freud nu doar că scot la iveală cele mai întunecate gânduri ale celui care răspunde la întrebări, ci arată care este adevărata atitudine față de viață a acestuia. Să filosofăm puțin despre noi, autodescoperindu-ne în adâncuri.

Pentru acuratețea testelor, Sigmund Freud recomanda ca singura regulă de bază este aceea „să scrii ceea ce simți pe moment și să notezi chiar primul lucru care-ți vine-n minte”. De asemenea, nu e nicio problemă dacă, la întrebări diferite, ai același răspuns.

Vă propunem mai jos un test care vă arată care este atitudinea voastră față de viață. Este important să nu citiți toate întrebările dinainte și nici să nu săriți peste ele. Întrebările se citesc pe rând, iar răspunsurile se notează. Relaxați-vă mintea și începeți:

TESTUL LUI SIGMUND FREUD: 

1. Imaginează-ți că privești spre mare.Care sunt primele tale senzații?
2. Imaginează-ți că mergi prin pădure și te uiți sub picioare.Ce simți? Nu te gândi mai mult de 30-40 de secunde.
3. Imaginează-ți că vezi cum un grup de albatroși zboară pe deasupra ta. Ce simți? Răspunde rapid și mergi mai departe.
4. Imaginează-ți că o ceată de cai trece pe lângă tine.Nu te gândi mult la senzații, doar notează-le.
5. Imaginează-ți că mergi prin pustiu și dai de un perete cu o mică gaură prin care se vede un oazis. Ce o să faci? Notează acțiunile tale, nu senzațiile.
6. Mergând obosit prin pustiu, vezi pe drum un ulcior cu apă. Care sunt acțiunile tale? Notează tot ce faci.
7. Imaginează-ți că te-ai rătăcit prin pădure și ai văzut o casă în care arde lumina.Ce o să faci? Notează tot.
8. Dar dacă ești înconjurat de ceață? Notează acțiunile tale.

Aici se termină testul! Răspunsurile, mai jos: 

Iată și răspunsurile de la Sigmund Freud, pentru fiecare întrebare în parte.

Priviți răspunsurile pe care le-ați dat și vedeți ce reprezintă ele pentru voi.

1. Atitudinea ta față de viață, emoții și senzații;
2. Atitudinea ta față de de familie;
3. Atitudinea ta față de femei;
4. Atitudinea ta față de bărbați;
5. Strategia ta de bază. Modul în care rezolvi problemele;
6. Imaginația ta sexuală, modul în care îți alegi partenerul;
7. Atitudinea ta față de căsătorie;
8. Atitudinea ta față de moarte.

Sursa testului: yupi.md, preluat din VoceaTransilvaniei.ro

Popasuri pe Drumul către tine însuți

Momentele critice de viață ne blochează atenția în situații care ne consumă energia și pofta de viață. De multe ori rămânem captivi într-o problemă pentru că o privim dintr-o singură perspectivă: a noastră.

Grupul de suport, prin crearea unui climat de încredere și deschidere, te pune alături de oameni care doresc să-și trăiască viața dorită. Cu sprijinul celor care s-au confruntat cu provocări asemănătoare, precum și a echipei de psihoterapeuți, poti vedea și alte aspecte ale situației tale, neluate în calcul până atunci. În laboratoarele de lucru practice și interactive scoți la lumină experiențe, convingeri, planuri și le vezi dintr-o altă perspectivă.

Suntem convinși că oamenii conțin tot ceea ce au nevoie pentru a depăși orice impas. Împreună cu ceilalți poți limpezi situații neclare și depăși tendința de a acționa în același mod la diferite probleme.

Te invităm să ni te alături și te provocăm să rămâi deschis/ă la schimbul de experiențe de viață și soluții surprinzătoare în aceste sesiuni de discuţii şi suport care au ca scop eliminarea progresivă a obstacolelor, reale sau imaginare, ce stau în calea unei vieți mai bune.

Cine conduce grupul?

Felicia Ciobanu, psihoterapeut cu formare în psihoterapie integrativă şi psihologie clinică 

Luminița Leonte, psihoterapeut cu formare în psihoterapie integrativă, consilier şi formator acreditat de Ministerul Muncii.

Repere în timp şi spaţiu

Grupul işi desfăşoară bilunar activitatea, între orele 18.00–20.00.

Unde: şedinţele grupului se desfăşoară în Bd-ul. Stefan cel Mare şi Sfant nr.14, langa BancaMillenium, Etj 1 (intrarea se face pe uşa Ag. Casa Lux).

Costul participării la grup este de 40 RON\şedinţă.

Formular de înscriere

Pentru mai multe informații apelați la 0748.958.844 Luminița                                            

Matricea sabotoare care îmi fentează viața 3

De-a lungul vieții, tot ceea ce nu își găsește rezolvare sau alinare, este depus în zona de UMBRĂ de care am pomenit în postarea anterioară. Cu alte cuvinte, rănile sau traumele noastre, nefiind conștientizate, analizate, integrate și reciclate, se găsesc bine merci undeva în noi, așteptând primul prilej de a scăpa din închisoarea invizibilă a umbrei, în care sunt ostatice atâta amar de timp. Forța cu care se va realiza această ”explozie” în noi, nu va fi de neluat în seamă pentru ca impactul va fi mai mult decât vizibil.

Atunci când treci printr-o stare de angoasă sau printr-o suferință, fâ tot ce-ți stă în putință să nu blochezi aceste energii compensând printr-o viață hiperactivă, distracții, muncă, provocări, alcool, droguri, tutun sau hrană, pentru ca scopul este unul singur, acela de a evita durerea interioară. Alocăți mai bine câteva minute de introspecție și rămâi cu tine, vezi ce se întâmplă în tine, ce simți și unde? 

Eventual ai putea să te întrebi: 
~Ce teamă se ascunde în spatele durerii mele? Ce mă sperie cel mai tare?
~Ce nu vreau să mi se întâmple?
~Ce nu vreau să știu despre mine/ ceilalți?
~Ce mă necăjește atât de tare? 
~Ce mesaj am de recepționat din această situație?

Dacă nu vom fi dispuși să ne susținem în astfel de momente,  în dorința de a anestezia suferințele resimțite, cel mai probabil va fi că, vom proiecta aceste dureri aspura celor din anturajul nostru, responsabilizându-i pe ei pentru problemele și provocările noastre. Dar astfel ne vom îndepărta tot mai mult de ceea ce suntem și vom pierde oportunități unice de a ne vindeca rănile și a evolua.

Toate suferințele păstrate și menținute în noi, toate fugile de noi, toare renuntările la ceea ce suntem, vor desena și apoi vor anima însuflețind un personaj ale cărui calități vor fi suficiente pentru a forma un sabotor perfect. Să nu uităm că acest FENTOR știe foarte bine cum funcționăm și ceea ce ne sperie cel mai tare. Cu fiecare rană nouă neglijată, acest Om Negru, va deveni din ce în ce mai puternic și va căpăta voce din rădăcinile noastre afective, având o dispoziție nebună în a deveni adevăratul nostru stăpân.

Așadar, ție cine îți dirijează viața?
Tu pe cine slujești?
Aparții sau îți aparții?

va continua.... 



  

Matricea sabotoare care îmi fentează viața 2

Acum  câteva zile am pomenit despre un personaj ciudat, rău și deloc îngăduitor pe care îl găzduim în noi, în timp ce ”el” are ca singura rațiune de a exista, eșecurile și rateurile noastre permanente. Atenție, nu doar se întreține și se menține cu ele, dar este chiar cel care le provoacă. Și l-am numit Fentorul sau Omul negru tocmai pentru aces profil pe care îl prezintă (rigid, disprețuitor, ironic, zeflemist) și care se pune în evidență printr-un ton deosebit de autoritar folosind de cele mai multe ori expresii ca:

Trebuie!                                         

Muncește!

Grabește-te!

Du-te! Vino!  

Femeile sunt...! Bărbații sunt...!

Am spus data trecută, că acest personaj este acea parte a noastră care există sub umbrela fricii de a obține ceea ce ne dorim cu adevărat și că are ca rațiune unică să distrugă, să împiedice și să strice planurile vieții. 

Grozav portret, nu-i așa?

Acum se pare că ești chiar în momentul în care îți pui întrebările:

~De ce-l mai gazduiesc încă pe acest sabotor?

~De ce permit să facă parte din mine și din personalitatea mea?
~Cât a să mă mai las manipulat/ă de acest personaj?
~Ce beneficii am?

Atâta timp cât singurul obiectiv al acestui personaj este de a-mi întări gândurile negative în legătura cu ceea ce vreau să fac, ar fi minunat de văzut cum poate fi rezolvată această necesitate...

Undeva în psihicul nostru este conținut tot ceea ce detestăm la noi, ceea ce nu putem înțelege și accepta sau ce nu putem să vedem la noi, cum ar fi traumele noastre. Carl Gustav Jung a numit acest concept, UMBRA. Se mai poate privi acest lucru, ca fiind un sac în care am adunat toate acele aspecte ale noastre pe care nu le putem înțelege și pe care le refuzăm cu tărie. Deasemenea tot în acest sac, depunem și toate experiențele noastre rușinoase, umilitoare, devalorizante, neputințele noastre, rănile și suferințele create din experiențele dificile din timpul vieții. 

Este vorba de sacul în care ascundem durerile și suferințele trăite pentru a le refula, în dorința de a scăpa de ele....

De fapt, ce se-ntâmplă?

Nimeni nu iubește durerea și când aceasta apare, apare și tendința de a o îndepărta din planul conștient, de a o izola, chiar și de a o ignora. Acest lucru face ca fluxul de energie care o însoțește să nu mai funcționeze corect, blocând durerea care este de fapt un proces natural de transformare și care este și cheia rezolvării problemei cauzatoare. Ei bine, din acest moment, durerea se va cristaliza și se va ancora într-un colț umbrit al psihicului nostru lucru care poate deveni extrem de periculos pentru viața noastră de mai târziu...

Va continua...

Matricea sabotoare care îmi fentează viața 1

       

Să vrei un lucru sau.... chiar mai multe, este una din marile plăceri zilnice pe care le trăim cu toții. Uneori lucrurile sunt atât de simple: vrei ceva, acționezi înspre el și îl obții. Dar ce te faci în acele situații în care: vrei ceva iar în apropierea momentului obținerii lui, ceva "neașteptat, neanunțat, neprevăzut" preia controlul acțiunilor tale, iar planul tău explodează în ultima secundă și totul se năruie sub ochii tăi? De cele mai multe ori nici nu apuci să-ți dai seama ce s-a întâmplat. Stai în colțul tău epuizat și enervat la maxim, de încercările infinite de a derula și a reactualiza scenariul tocmai întâmplat, cu speranța că, poate, vei înțelege, ce ”uragan nemilos” a trecut peste tine.

        Ce crezi că s-a întâmplat? Să fie oare vorba despre frica de a obține cu adevărat ceea ce îți dorești?

       Ducem ani în spate, fără măcar a bănui acest lucru, o ”nevroză” a eșecului. Această stare, chiar dacă a rămas latentă pe cea mai mare perioadă, se poate activa în momente de mare importanță a vieții noastre. Acest lucru este posibil atunci când INCONȘTIENTUL nostru găzduiește și întreține un personaj negativ, ale cărui acțiuni ne duc, cu mare precizie, spre eșec. Îți poți da seama dacă și tu găzduieși un astfel de personaj, verificând dacă ai ajuns vreodată în situația în care ai spus cu indignare, ceva de genul:

        ”Nu-mi dau seama cum am ratat! Eram convins/ă că voi reuși. Totul mergea uns.”

     Dar revenind la acest personaj negativ, pe care unii specialiși îl numesc SABOTOR, JUDECĂTOR, PĂRINTE CRITIC, eu am ales să îl numesc FENTORUL sau Omul Negru pentru că una din marile lui caracteristici este de a mă ”fenta” pe neanunțate și din umbră, nedăndu-mi posibilitatea de a negocia sau de a mă opune forței și matricii lui. 

         

           Care sunt motivațiile acestui FENTOR?  Cum acționează EL?

        În primul rând acest Om Negru vine la pachet cu o întreagă matrice de sabotori interni care, odată activată, minte, înșeală, împiedică,  strică și distruge vise și proiecte fără milă. Rolul și rațiunea existenței lui este de a ne induce stări contradictorii, care fac ca o parte din noi, să nu suporte reușita (”După ce am obținut slujjba dorită, mă întristez!”) sau nu putem fi în acord cu faptul că existența poate fi o plăcere (”În prima zi de concediu îmi rup piciorul sau nu am banii necesari!”), sau ne determină să facem o eroare chiar în etapa de finalizare a unui proiect (”Am făcut tot posibilul, dar am încurcat programările!”) sau dintrodată, nu mă mai simt interesat, ci amorțit din cauza unor gânduri paralizante (”Dacă îl voi lăsă, va suferi și nu vreau să sufere cineva din cauza mea!”).

 Este de parcă atunci când avem ocazia să reușim, să ne realizăm sau să fim împliniți, o energie anti-fericire, anti-mine apare și-mi spulberă visele.  

”Eșecul tău” este trofeul acestui Om Negru!

Va continua...

Învață de la vulturi

Calitățile unui vultur te pot duce pe înălțimi ce n-ai visat.

Am văzut zilele astea un video foarte interesant despre vulturi care mi-a reamintit o interesantă poveste despre criza existențială a acestei specii. Aceasta spune că există o specie de vulturi care trăiește peste 70 de ani, dar pentru asta, la un moment dat al vieții, pe la 30-40 de ani, trebuie să ia o decizie dificilă. La acea vârstă, considerată vârsta bătrâneţii lor, corpul  începe să își piardă din calitățile lor excepționale de vânători, ciocul și ghearele încep să devină moi, se înconvoaie şi nu mai sunt capabile să ţină prada, penele pierd din rezistență, îi apasă pieptul, îi înfrânează zborul, făcându-l foarte dificil. În acest moment, vulturul are de ales între a muri de foame, deoarece nu mai poate vâna, și un proces de câteva luni, în care să ”renască”.

Această renaștere înseamnă să renunțe la ciocul vechi și moale, la ghearele moi, la penele afectate și să și le smulgă singur printr-un proces extrem de complex și dureros.

Procesul îi cere vulturului să zboare pe un vârf de munte şi să petreacă acolo câteva luni.

În noul cuib, el îşi loveşte continuu ciocul încovoiat de o stâncă până când acesta se rupe. Apoi aşteaptă o perioadă creşterea unui cioc nou cu care îşi smulge unghiile. După ce noile unghii apar, începe să-şi smulgă penele îmbătrânite,  urmând să dea naștere unui nou ”set de instrumente”, care  să îi permită să îşi reia faimosul zbor pentru care a fost creat şi să trăiască mai departe, încă 30-40 de ani.

Am putea spune despre metodele de supraviețuire ale naturii că sunt pline de intrigi și mister... O noua șansă "la înălţime" vine numai dacă accepţi o perioadă de sacrificiu și durere profundă. Suferința este zdrobitoare, dar îți dă oportunitatea să te tranformi, să te-ntărești. Refuzi durerea şi te pierzi sau accepţi durerea şi renaşti.

Poate avea omul atâta tărie cât să semene cu un VULTUR?